După ce Venus spărsese gheața în 1937, dar fusese eliminată, încă din primul tur de ungurii de la Ujpest Budapesta, alte două formații se înscriu în competiție un an mai târziu. Românii începuseră să miște, dar se pare că vechiul nostru complex, al învinsului dinainte, funcționa și pe vremea aceea. Oricum, prestația onorabilă a Venusului obliga, iar presa a cerut Rapidului și Ripensiei, reprezentantele noastre în Mitropa Cup, cel puțin o victorie de palmares.
Italieni și unguri ca adversari
Campioană era Ripensia, iar vicecampioana, Rapid, deși în momentul în care federația a confirmat cluburile noastre participante se credea că Rapid va fi campioana, ediția fiind în plină desfășurare,iar giuleștenii pierzând titlul la potou în fața celei mai mari echipe din fotbalul interbelic, celebra Ripensia. După cum consemna presa vremii, cele două formații aveau mari probleme cu pregătirea, deoarece ofereau fotbaliști echipei naționale care participa la turneul final al CM din Franța. De la Rapid fuseseră selecționați Cossini, Rășinaru, Raffinsky, Baratky, Moldoveau și Ionică Bogdan. în timp ce de la Ripensia fuseseră chemați la lot Pavlovici, Burger, Bindea și "calul" Dobay. La noi încă nu se decisese camppioana, drept pentru care Rapid a fost desemnată să întâlnească pe Milan, iar bănățenii pe Ujpest dar, după ce oamenii de pe Bega aveau să câștige campionatul, au fost desemnați să dea ei replica italienilor, iar bucureștenii să dea piept cu clubul maghiar.
Ripensia joacă la București
Federația a cerut Ripensiei să joace pe arena Venus din București, considerând ca la Timișoara nu există niciun stadion care să se ridice la pretențiile unei asemenea întâlniri, iar bănățenii au venit la București cu același tren cu care au sosit și oaspeții italieni, din rândurile cărora făceau parte Bonizzoni, Perversi, Buscaglia, Capra sau Colaussi. Italienii au fost așteptași la gară de ambasadorul Ugo Sola, iar 1500 de rezidenți peninsulari în țara noastră și-au cumpărat bilete pentru a-și încuraja compatrioții.
De altfel, trebuie spus că Milan reprezenta un fotbal care se încoronase de două ori cel mai bun din lume din trei ediții disputate în perioada dintre cele două conflagrații mondiale. Oricum, au fost 28.000 de spectatori care au umplut până la refuz arena Venus și au fost martorii unei victorii absolut senzaționale, timișorenii având o primă repriză excepțională spre finalul căreia au marcat toate cele trei goluri ale meciului. În ciuda forcingului disperat al italienilor după pauză, "Ripi" a rezistat și a ratat chiar ocazia unui 4-0, Marksteiner ratând un penalty în min. 77.
Gol cât o calificare
Pentru partida retur, băieții Ripensiei s-au cazat la Cernobio, o stațiune balneo-climaterică de lângă Milano și, deși câștigaseră în tur cu un neverosimil 3-0, presa italiană îi dădea deja crucificați. Și totuși, spre stupoarea generală, Bindea deschide scorul în min. 12 și, în ciuda dominării totale a italienilor, meciul se termină cu 3-1 și Ripensia trece mai departe. De remarcat că în ultimele minute de joc portarul Pavlovici a făcut adevărate minuni, iar barele l-au salvat în două rânduri. Pe vremea aceea golurile marcate în deplasare nu contau dublu, astfel încât orice gol marcat de italieni ar fi trimis meciul în prelungiri! La întoarcere, către miezul nopții, fotbaliștii Ripensiei au fost așteptați la gara "Domnița Ileana" de mii de suporteri și de o fanfară militară!
Presa vremii consemna că atâta entuziasm nu mai fusese înregistrat în oraș de la retragerea armatei sârbe în 1919, vecinii noștri ocupând orașul și sperând că Banatul va fi al lor după ce se vor fi încheiat tratatele de pace de la Versailles. În turul următor, Ripensia, urmașa Kinezului avea să dea piept cu celebra Ferencvaros… Până acolo mai va, deocamdată vă vom povesti mâine despre pățaniile Rapidului în dubla cu Ujpest Budapesta.
Iată cum arăta "11"-le de vis al timișorenilor:
Pavlovici – Burger, Chiroiu – Nagy, Kotormany, Deheleanu – Bindea, Beke, Marksteiner, Ciolac, Dobay. Antr. Jozsef Pozsar
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER